Problema nu cred că este una de 'preferinţă'. Şi chiar dacă unii dintre voi îmi veţi spune că poţi să alegi relaţia în care eşti, şi mai mulţi îmi veţi spune că nu poţi. Oricare dintre cele două răspunsuri îmi este indiferent. Relaţia pe care o am este de o potrivă una pe care am ales-o cât şi una care m-a ales pe mine. Ştiam foarte bine care sunt condiţiile unei relaţii la distanţă, dar cu toate acestea nu am ezitat pentru nici un moment.
Mă întreb câţi dintre voi vedeţi o relaţie la distanţă ca si o una adevărată? Cum poţi să o numeşti relaţie de un an când de fapt timpul efectiv petrecut împreună depăşeşte cu puţin trei luni? Am mai multe răspunsuri la această întrebare, şi cred că cei care au avut o relaţie la distanţă mă vor înţelege perfect.
Cel mai important este faptul că in cele trei luni petrecute împreună lucrurile avansează mult mai repede decât într-o relaţie normală. Mai ales dacă trăieşti împreună cu partenera. De ce? Probabil din cauza dorinţei de a fi împreună şi pentru momentele când sunteţi departe.
Pe lângă faptul că avansează repede, momentele petrecute împreună sunt mult mai intense decât cele ale unei relaţii normale. Fiecare mângâiere, fiecare sărut, fiecare plimbare şi fiecare prăjiturică sunt mult mai plăcute pentru că fiecare profită din plin de ele. Trebuie să fii conştient că dacă nu profiţi acum, următoare dată când vei resimţi cele de mai sus va fi într-un moment necunoscut din viitor.
Un alt motiv care îmi vine în gând este faptul că, în momentele în care sunteţi depărtaţi, aveţi de fapt tot timpul necesar pentru a cunoaşte partenera aproape la fel de bine ca şi când ar fi lângă voi. Comunicarea atunci când sunteţi la distanţă este necesară, şi, chiar dacă nu este aceeaşi comunicare pe care aţi putea să o aveţi unul lângă celălalt, este la fel de importantă.
Încrederea este de asemenea un element foarte important. Fără încredere totală sunt de părere că o relaţie nu poate exista, dar una la distanţă este imposibilă. Dacă în fiecare moment te gândeşti cu frică şi neîncredere la câte ar putea face partenerul în lipsa ta, drumul către disperare este inevitabil.
Desigur, există şi momente în care este foarte greu. Momente în care, înconjurat fiind de lumea care se distrează la un chef, tu nu te poţi distra la fel de bine ca şi ei; momente pe care ai vrea să le împărtăşeşti, dar pe care le ţii doar pentru tine; momente in care, înconjurat fiind de iubire, nu poţi să iubeşti la rându-ţi.
Dar dacă cei doi parteneri învăţă să treacă cu o oarecare uşurinţă peste aceste momente de depărtare, relaţia la distanţă este la fel de adevărată ca şi o relaţie obişnuită. Iar dacă acestea sunt depăşite, cu siguranţă vor reuşi să treacă şi peste oricare alte probleme care s-ar putea ivi.
!
